Acesti paleti pe care astazi ii vedem prin magazine si depozite, plini cu marfuri de care noi ne bucuram zi de zi, ar putea parea neimportanti insa niciodata poate nu ne-a trecut prin minte ca si acesti paleti „neimportanti” acum pentru noi si-au adus o contributie serioasa la bunastarea de care ne bucram astazi avand produse mai bune, mai ieftine si uneori aduse chiar din capatul celalat al Pamantului. De asemenea vom vedea ca tot acesti neimportanti paleti au adus un avantaj major aliatilor in castigarea celui de-al Doilea Razboi Mondial dupa cum vom vedea in acest articol despre „Istoria paletilor din lemn”.
In ziele noastre, paletii sunt folositi de catre firmele producatoare de marfuri pentru:
- a depozita sau manevra marfa in depozite, pana la livrarea propriu-zisa
- a transporta marfa pe orice fel de mijloc de transport, terestru, naval sau aerian
- pentru a dispune marfa spre vanzare sau prezentare in magazine sau la expozitii
iar mai nou, atat unele firme cat si persoanele fizice au inceput sa utilizeze paleti din lemn pentru a crea mobila din paleti.
Astazi ne bucuram de procese de productie puternice, rapide si eficiente ce aduc in consecinta marfuri mult mai ieftine de care oamenii se bucura zi de zi. Astazi putem spune ca avem o economie globala puternica iar aceasta economie globala fara sa fi fost inventati paletii, practic din punct de vedere logistic nu ar fi putut ajunge aici.
Inca de la inceputuri, omul a folosit lemnul sub forma de butoaie, lazi sau cufere pentru a depozita si transporta diferite bunuri. Istoria paletilor incepe insa dupa 1920 cand in fabrici au inceput sa fie folosite bare de lemn, peste care se bateau in cuie scanduri si pe care se depozitau marfurile produse. Inclusiv pana astazi, acesti paleti mai „primitivi” formati din doua sau trei bare din lemn peste care se bat in cuie scanduri se folosesc in fabrici, mai ales in cele din domeniul materialelor de constructii, intrucat acest tip de palet este foarte usor si rapid de construit, consuma mai putin material lemnos si respectiv este foarte ieftin.
Inventarea si utilizarea paletilor dupa anul 1920 a venit totusi ca urmare si in stransa legatura cu inventarea stivuitorului in anul 1915, cand, intr-o fabrica americana este atestata pentru prima oara utilizarea unei masinarii automatizate ce poate sa care si sa faca manevre cu marfurile atat pe orizontala cat si pe verticala. Primul stivuitor, nu avea furci ci o platforma pe care se puneau si se luau marfurile manual. Acest stivuitor putea doar sa care sau sa miste pe orizontala sau pe verticala marfurile insa marele lui dezavantaj era ca marfa trebuie ridicata si data jos manual de unul sau mai multi muncitori.
Astfel, acceasi fabrica a inceput sa caute solutii ca inlusiv preluarea si lasarea marfii sa se faca cumva fara ca sa fie nevoie de alti muncitori. Se dorea ca un singur muncitor, cu ajutorul acelei masinarii inventate sa poata gestiona singur marfa. Acesta a fost momentul in care s-a decis sa se renunte la platforma de pe proaspatul inventat stivuitor in favoarea unei furci. Inventarea stivuitorul cu furci a presupus si crearea primului palet, pe bare astfel ca aceasta masinarie sa poata intra cu furcile intre bare dar sub scandura de pe acele bare si deci sub marfa si sa poata ridica marfa fara ca sa mai fie nevoie de alti muncitori ca sa puna marfa pe stivuitor, cum a fot in cazul primului stivuitor inventat. Asa a ajuns deci sa ia nastere primul palet: din necesitatea ca in manipularea marfurilor in fabrici de a inlatura munca manuala si de a o inlocui cu manipularea ei mai usoara, mai rapida si mai ieftina cu ajutorul unei masinarii.
In anul 1925 paletului pe bare i-au fost adaugate scanduri si pe partea inferioara, sau la podea, astfel luand nastere paletul modern care mai apoi va urma sa revolutioneze felul in care bunurile vor fi ambalate, depozitate, transportate si protejate din momentul in care acestea au fost produse pana sa fie utilizate. Scandurile de pe planul inferior a dus la aparitia conceptului de „stivuire” ceea ce a permis ca marfurile sa fie mutate, depozitate si stivuite cu o viteza, eficienta si usurinta extraordinara.
Acest lucru se inampla cu mult timp inainte ca marile depozite la nivel global sa inceapa sa se bazeze pe aceste simple structuri din lemn – numite mai apoi „paleti” – pentru a-si descarca, depozita si incarca enormele cantitati de marfuri.
Abia in jurul anului 1940, din nevoia ca paletii sa aiba o mai mare manevrabilitate, a fost dezvoltat paletul cu intrare de pe toate cele patru parti. Ca sa se poata realiza acest lucru a fost nevoie ca barele (picioarele) paletului sa fie decupate in doua zone unde sa poata sa intre furcile stivuitoarelor creandu-se astfel posibilitatea ca paletul sa poata sa fie manevrat de pe toate cele patru laturi ale sale.
Inventarea paletilor cu patru intrari a coincis cu inceperea celui de-al Doilea Razboi Mondial, perioada in care economia americana s-a turat intr-un efort colosal de a sustine atat armata proprie cat si pe aliati prin ajutoarele trimise. Intelegand ca pentru a castiga razboiul va fi nevoie si de un proces logistic puternic iar cantitatile enorme de aramanent, marfuri si provizii vor trebui incarcate si descarcate rapid si cat mai eficient, tarile aliate au convenit asupra unei singure dimensiuni de palet si anume 48×48 inch (1219×1219 mm.) care sa fie un palet unic, standardizat, utilizat de toate tarile aliate in procesul logistic in si dintre tarile aliate.
Astfel, practic in cel de-al Doilea Razboi Mondial a aparut conceptul de paleti standardizati precum si practica de a recupera si refolosi paletii de mai multe ori. In anul 1941 cand SUA a intrat in razboi, productia de paleti era la inceput, inca in stadiu de pionierat si de teste.
Pe parcursul razboiului insa, paletul standardizat a inceput sa joace un rol cheie in strategia de logistica militara a armatei iar utilizarea sa a creat avantaje serioase in aceasta strategie si astfel s-a ajuns ca pana la sfarsitul razboiului, zecile de mii de firme mici si mijocii acaparate in efortul de a sustine armata americana si aliatii sai sa utilizeze in jur de 25.000 de stivuitoare gandite sa lucreze cu paletul standard 48×48 inch. iar o datat cu productia in masa a stivuitoarelor pentru aceste firme, a inceput si productia in masa de paleti de catre fabrici specilizate in acest sens. Paletul cu dimensiunile de 48×48 inch este folosit (pe langa alti paleti standard adoptati intre timp) si in prezent de catre armata americana.